Shoppingul ca distractie

Rudolf Leiner Senior a cumparat in 1910 primul magazin Leiner de langa primaria din St. Polten (Austria), incepand astfel istoria unui succes. In 1973, Herbert Koch, ginerele lui Rudolf Leiner Junior si astazi actionar principal al companiei, a deschis primul magazin de mobilier si decoratiuni kika. Magazinului i-a fost adaugat curand conceptul „Cash & Carry” prin care clientii isi puteau transporta si monta singuri mobilierul iar pentru piesele voluminoase puteau inchiria un microbuz la un pret foarte bun. In timp magazinul simplu s-a transformat intr-un magazin de mobilier si decoratiuni ce ofera servicii complete alaturi de o gama foarte mare de produse si facilitati.

Familia Koch este si astazi unic actionar al grupului kika ce numara acum 32 de magazine in Austria, 6 in Ungaria, 5 in Cehia, cate 2 in Slovacia si Croatia si cate unul in Romania si Rusia. Extinderea nu se opreste aici, urmatoarele tari vizate fiind Israel, Serbia si din nou Rusia, conceptul parand a se potrivi consumatorilor din Europa Centrala si de Est.

Cheia succesului este reprezentata de angajati, aproximativ 8.200 de oameni motivati fiind mereu la dispozitia clientilor datorita trainingurilor de specializare. kika cere angajatilor sai competenta si servicii de calitate pentru a face din companie un partener de incredere. Si desi kika nu este foarte prezent in media, iata un spot de promovare pe care l-am gasit:

Incepe luna cadourilor

Vor mai fi cadourile la fel de multe ca in anii trecuti? Vor mai fi surprize si cadouri de la oameni de la care nu ne asteptam? In ultimii doi ani s-au schimbat multe. Pentru unele familii chiar foarte multe. Disponibilizarile ultimului an au lasat urme adanci in sufletul multora dintre noi. Dorintele au ramas insa aceleasi. Poate asteptarile sunt mai realiste dar dorintele sunt aceleasi, iata rezultatele unui studiu privind cadourile dorite:

imbracaminte/incaltaminte: 53%
echipamente electronice: 47%
cosmetice/parfumuri: 43%
carti: 38%
bijuterii, ceasuri de mana: 32%
calatorii: 29%
bani cash: 25%
telefoane mobile: 21%
muzica/CD/DVD: 18%
obiecte de arta/ handmade: 17%

Acum sa vedem intentia de cumparare:
cosmetice/parfumuri: 48%
imbracaminte/incaltaminte: 47%
carti: 37%
produse alimentare/de baut: 31%
muzica/CD/DVD: 26%
bijuterii/ceasuri de mana: 23%
bani cash: 16%
obiecte de arta/ handmade: 13%
echipamente electronice: 10%

Diferentele sunt destul de mari si pare ca asteptarile vor fi inselate in multe cazuri, mai ales in ceea ce priveste produsele electronice. Dar desi toti producatorii ne imbie sa cumparam electronice, poate ca ar fi bine sa adaugam cadourilor “clasice” o felicitare facuta de mana sau un simbol zodiacal, ceva care sa aiba relevanta pentru sufletul caruia ii daruiti.

Reclama la masina sau la infidelitate?

Sexul vinde. Oriunde si oricand. De la aparitia lui. In marketing, de la promovarea lui. Mai intai a fost promovarea pilulei contraceptive. Au urmat ca pe banda rulanta revolutia nou aparutului Playboy, Marylin Monroe, Cosmopolitan, supermodelele aproape goale, Bill Clinton si Monica Lewinsky, Britney si Madonna, videoclipuri si reclame. Marketingul abunda in sex. Daca vrei sa ai o campanie memorabila iar lumea sa-ti asocieze atribute ca actiune, pasiune, accesibil, trebuie doar sa construiesti o campanie bazata pe sex.

Atentie insa, de la sex grotesc la senzualitate e cale lunga iar fortarea granitelor privind nuditatea este sensibila. Campania trebuie sa aiba intriga, desfasurarea actiunii, punct culminant si deznodamant plus personajele potrivite sa exprime subliminal mesajul potrivit. Asa cum se pot remarca in spotul de mai jos, excelent realizat si care, desi in 90% din el a avut referiri la sex, finalul iti intipareste in minte masina si nu fata, ruperea de fantezii facandu-se printr-un text cat se poate de business: “At least there’s one thing you can rely on“.

Un altfel de sex, mai degraba senzualitate intr-o alta campanie ce o are in rolul principal pe Charlize Theron filmand pentru parfumul j’adore semnat Christian Dior in articolul acesta (link).

Silueta

Nu doar un francez ci un simbol. Nu doar un pasionat ci un creator. Acesta este Christian Dior. Desi a crescut intr-o familie angrenata in business (producerea de fertilizatori) micul Christian a fost atras de arte si frumos, studiind flori, gradini si decoratiuni. Apropierea de moda s-a facut de timpuriu, inca din copilarie desenand costume pentru carnavalul din orasul natal.

Si-a dorit o cariera in muzica si arte frumoase, si-ar fi dorit sa fie si arhitect, a cedat insa dorintei familiei urmand Scoala de Stiinte Politice. Nu a fost suficient ca sa il deturneze de la drumul sau, in timpul scolii intalnind pictori si muzicieni printre care Jean Cocteau care, mai tarziu avea sa spuna despre Dior “geniul timpurilor noastre, al carui nume magic combina pe Dumnezeu (Dieu) si aurul (Or)”. Prietenia cu acesti artisti l-a facut pe Dior sa deschida o galerie de arta in care a expus lucrarile unor pictori ca Braque, Derain sau Dali.

Intrarea in lumea modei s-a facut in forta avand succes inca de la inceput cu rochiile sale neobisnuit de lungi pentru vremea respectiva si stramte. Revista Harper’s Bazaar a inventat expresia “The New Look” pentru a defini stilul silueta al creatiilor lui Dior si insusi Dior ar fi spus “I have designed flower women”. In doar 10 ani Christian Dior a avut 20 de colectii haute couture transformand numele si afacerea intr-un imperiu al luxului.

Dior a simtit necesitatea unui parfum care sa insoteasca creatiile sale in moda, prima esenta numindu-se “Miss Dior”. In ciuda dificultatilor economice ale vremii Dior a insistat ca parfumurile si ambalajele sale sa contina cele mai bune esente si materiale. Christian Dior spunea la un moment dat “It is difficult to imagine just how much care and trouble goes into finding a new perfume, creating a bottle, or even just the packaging. These activities so absorb me that today I feel as much a perfumer as a fashion designer”. In timpul vietii sale Miss Dior, Diorama, Eau Fraiche si Diorissimo au insotit colectiile de moda. Astazi..

Subaru este diferita

Exista multe si diferite argumente in alegerea unei masini. Iar faptul ca Subaru este diferita ar putea fi cel mai bun argument. Pentru ca, cu cat stii mai multe despre Subaru, cu atat esti mai tentat sa te intrebi “De ce nu sunt construite asa toate masinile?”. La volanul unui Subaru traiesti o senzatie absolut unica, de incredere in masina si, pe masura ce ii descoperi calitatile iti ofera un sentiment unic de incantare. Am trait aceste senzatii cand, intalnindu-mi un prieten, am acceptat sa-mi arate masina pe care tocmai si-o cumparase: un Subaru Impreza WRX STI. Nu mai completez decat faptul ca eram in Sinaia deci am trait experienta Subaru pe asfalt, serpentine, macadam si drum forestier.

Astazi am mers intr-un showroom al marcii asa incat iata opinii despre Subaru in general, nu doar despre Impreza. De altfel preferata mea a ramas modelul Outback, o combinatie intre masina sportiva, de familie si business. Ce iese in evidenta la masinile Subaru nu este sistemul de navigatie High Resolution cu DVD, nici sunetul premium cu “n” difuzoare si SRS Circle Surround, sau mufa pentru iPod. Acestea se gasesc si la alte marci. Sub capota se gasesc doua minuni ale tehnicii: sistemul Symmetrical AWD si Subaru Boxer.

Symmetrical AWD (All Wheel Drive) consta in dispunerea simetrica si in linie dreapta a motorului si transmisiei. Puterea lui se transmite catre rori mai simplu si mai direct, creand un echilibru aproape natural si o senzatie de control absolut asupra manevrabilitatii. Iar motorul Subaru Boxer are pistoanele dispuse orizontal si la 180 de grade unul fata de altul, pe ambele laturi ale masinii, realizand un profil mai coborat si mai plat in comparatie cu alte tipuri de motoare. Rezulta un centru de greutate mai coborat, un echilibru mai bun si o stabilitate mai mare la abordarea virajelor. In plus miscarile pistoanelor opuse se contrabalanseaza, contribuind la reducerea vibratiilor.

Dincolo de acestea, celelalte dotari par niste gadgeturi: frana de mana electronica, oglinzi de parasolar iluminate, compartiment de depozitare in plafon sau ventilatie separata pentru zona din spate a masinii. Va recomand asadar ca in limita timpului disponibil sa mergeti sa vedeti masinile sau de ce nu, sa faceti un drive-test, chiar si pentru placerea de a conduce un Subaru.

Un secol de muzica

De cand lumea si pamantul oamenilor le-a placut sa asculte muzica. La inceput au fost nevoiti sa mearga, sa se stranga acolo unde erau muzicienii. Apoi au putut sa asculte muzica din intimitatea caminelor lor. De 100 de ani gusturile rafinate (sau pretentioase dupa caz) asculta Yahama. Nu sunt un audiofil dar am avut ocazia sa simt vibratiile la ultima HIFIarena de acum doua saptamani. Azi am vazut pe birou catalogul Yamaha luat de la eveniment asa ca am purces la documentare pe yamaha-hifi.com si hifi.yamaha-europe.com. Va recomand ultimul site, chiar numai pentru a asculta in casti (preferabil) cele cateva cantece care ruleaza in background. De milioane.

Ce face Yamaha? Pentru consumatorii casnici produc incinte acustice (caci boxe e un termen destul de impropriu), sisteme audio (deck-uri plus boxe), amplificatoare audio, playere pentru compact discuri (nu au nici o legatura cu ceea ce stim majoritatea dintre noi despre CD playere), docking-station-uri pentru iPod care arata science-fiction. Un produs care uimeste este cel numit Digital Sound Projector, de fapt sunt mai multe modele, este un produs destinat celor care vor in casa un sistem home-theatre si sunet stereo surround dar care nu vor multe boxe si cabluri. Pentru ei exista acest produs care emite totul dintr-o singura unitate! Compact, fara cabluri, aratos, sunet curat, ma intreb cat costa. Si pentru ca nu s-au oprit la audio, au produs si home-theatre-uri, playere DVD si playere Blu-Ray.

Pentru ca mi-e greu sa explic feature-urile lor o sa enumar doar cateva dintre ele care au denumiri de marketing bine preparate: Dolby True HD, Digital Top-Art, Silent Cinema, dts-HD Master Audio, Air Surround Xtreme, IntelliBeam, Full-Stage Balanced Signal Transmission, Silent Loader, PlayXchange. Iar Top-Art vine de la Total Purity Audio Reproduction Technology. In spatele acestor denumiri e mult marketing bineinteles dar si mai multa calitate a sunetului.

Iar cand intrebarea nu este ce sistem home-theatre sa-mi iau ci cate canale, cate programe surround, cate alte functionalitati, Yamaha pare a fi raspunsul, oferind solutii si pentru noii veniti si pentru veteranii muzicii bune.

Schimbarea climei: un pas mic pentru omenire, un pas mare pentru marketingul social

De curand Lafarge – uriasul din domeniul constructiilor si WWF – World Wildlife Fund – una dintre cele mai mari organiziatii non-guvernamentale de protectie a mediului, au reinnoit parteneriatul dintre cele doua pentru inca patru ani. Parteneriatul ce dateaza tocmai din anul 2000 are ca scop colaborarea intre organizatii pentru minimizarea efectelor actiunilor Lafarge asupra mediului in locatiile in care activeaza in toate colturile lumii, parteneriatul fiind unul global.

De altfel Lafarge a fost primul jucator industrial ce a devenit partener al WWF, fiind si acum cel mai mare partener si primind ca urmare a rezultatelor obtinute certificatul “WWF Conservation Partner”. Acest certificat utilizat de Lafarge pe scara larga, de la scrisori pana la website, de la comunicate de presa pana la bilantul anual reprezinta si o dovada de marketing social din partea Lafarge, fapt ce-i atrage o perceptie pozitiva din partea clientilor, partenerilor si nu numai.

CEO-ul Lafarge spunea la semnarea prelungirii parteneriatului ca “din anul 2000 Lafarge a facut o multime de pasi in vederea imbunatatirii impactului asupra mediului, o multime de alti pasi mai sunt insa de facut.. un astfel de parteneriat e o ocazie fantastica de a confrunta viziunea unui mamut industrial cu cea a unei ONG“.

Zonele in care colaborarea este activa de ambele parti sunt tarile cu economii emergente (Brazilia, China, India) in care investitiile Lafarge sunt foarte mari datorita cererii in crestere si conjuncturii economice, de asemenea domeniile cheie sunt reducerea emisiilor de dioxid de carbon – se stie ca acestea sunt mari in cadrul activitatilor procesatorilor de ciment, reducerea poluarii permanente cu diverse materiale rezultate din activitatea de productie, reducerea consumului de apa, reabilitarea carierelor de extractie.. Piatra de temelie a constituit-o definirea si implementarea unor instrumente de masurare si monitorizare a efectelor activitatilor Lafarge asupra mediului, de aici pornind masurile de control si imbunatatire a operatiunilor.

Interesant este faptul ca dupa semnarea parteneriatului dintre cele doua parti, mai multi jucatori industriali si-au aratat interesul si disponibilitatea de a colabora cu WWF, vazand in ea nu doar un instrument de marketing ci si unul de crestere a eficientei sau o provocare in realizarea unei imbunatatiri a eficientei activitatilor proprii.

Unde sa-ti pui reclama ca sa fii vazut online

Cel mai mare publisher online din lume ramane Yahoo! care prin grupul sau de site-uri (si sunt o multime) asigura cam 14% din piata reclamelor de pe Internet. Din martie cand avea cota de piata de 13,2% pana in septembrie cand a ajuns la 14,5% Yahoo! a tot luat market share de la competitorii sai. Ca idee, in martie Yahoo! a avut aproape 43 de milioane de reclame expuse in diversele pagini web, reclamele fiind vazute de 140 de milioane de vizitatori unici!

Pe locurile urmatoare se gasesc Fox Interactive Media, Facebook.com (7.7%, 25 milioane reclame expuse, 53 milioane vizitatori unici), site-urile Microsoft (5,5%, 18 milioane reclame expuse, 89 milioane vizitatori unici), AOL si Google abia pe locul 6. Site-urile Google sunt si ele in crestere, de la 1,3% in martie la 2,2% in septembrie insa diferenta intre el si Yahoo! este uriasa. Urmeaza eBay, Viacom, Glam Media si CNN, fiecare cu mai putin de 1% market share.

Pentru a-si creste propria cota de piata si implicit veniturile Google tocmai a cumparat o companie americana din Silicon Valley, Teracent, specializata in advertisingul bazat pe imagini pe Internet. Tehnologia dezvoltata de Teracent si care i-a facut cu ochiul lui Google este capabila sa particularizeze reclamele pe site-uri dupa profilul fiecarui vizitator, de exemplu reclame la pantofi celui care vizioneaza informatii despre incaltaminte sau articole sportive celui care navigheaza site-uri de profil. In plus tehnologia pare a fi usor de integrat in site-urile Google asa incat s-ar putea sa vedem in curand imagini in loc de reclame text la cautarile pe Google.

Pentru ca mentionam mai sus Fox Interactive Media, iata site-urile din curtea lor: AskMen.com, Fox.com, FoxSports.com, GameSpy, MySpace, MyNetworkTV.com, PhotoBucket.com, Scout.com, MyFoxny.com, Direct2Drive.com si altele.

Reclama de produs sau marketing viral?

Toshiba a creat o reclama ce intra mai mult in zona de marketing viral decat in cea de reclama traditionala. Desi filmul are aceeasi lungime cu o reclama clasica de lansare de campanie sau de brand, un minut, te incita caci incepe cu imagini pe care nu te-ai astepta sa le vezi, te atrage sa vezi ce se intampla, te incanta cand imaginile arata lucruri pe care muritorii nu le vor vedea pe viu vreodata pentru ca, in timp ce se deruleaza secundele de promovare a produsului la sfarsitul reclamei, sa ai deja in minte ideea de a-l vedea inca o data sau de a-l da mai departe.

Ajungem in felul acesta la marketingul viral care prin definitie este o tehnica de marketing ce foloseste retele sociale existente pentru replicarea mesajului si pentru a creste brand awareness-ul produsului sau marcii vizate dar si pentru a atinge alte obiective strategice (de exemplu vanzari). Marketingul viral ia forme diverse printre care clipuri video, jocuri interactive in timpul navigarii pe Internet, jocuri publicitare, carti electronice, software branduit, imagini si chiar text.

Scaunul a ajuns la altitudinea de 30.256 metri.

Dupa 40 de ani

In 1921 un inginer german, Max Braun punea bazele unui mic atelier de produse electronice in Frankfurt pe Main. Cum perioada respectiva a cunoscut o explozie a radioului, specializarea atelierului era in componente pentru aparate radio. Aproape 30 de ani mai tarziu, in 1950, un medic stomatolog din cealalta parte a lumii crea prima periuta de dinti sub marca Oral-B. Modelul creat se numea Oral-B 60 dupa numarul firelor de nylon incluse.

Afacerea medicului Robert Hutson din California s-a extins rapid, de la afacere de familie, derulata in casa si portbagajul masinii cu care ducea periutele la posta pentru a le expedia clientilor, la un business solid care pana la sfarsitul anilor 70 exporta produsele in Europa, America Latina si Asia. Mai mult, periutele Oral-B au fost primele care au ajuns pe luna odata cu misiunea Apollo 11.

Intre timp, Braun crease un prototip de periuta de dinti electrica, numita “Mayadent” (1963), care simula miscarile unei periute normale. Produsul a fost initial unul de nisa, avand o raspandire redusa in primii ani. Orizontul s-a schimbat in 1967 cand Gillette a cumparat Braun care ajunsese deja unul dintre producatorii de top de aparatura electrocasnica mica. Din acest moment Braun a beneficiat de motorul de marketing al Gillette care a promovat si acest tip de produs. Insa abia in 1978 nisa a fost dezvoltata suficient incat produsul sa ajunga la productie de masa.

In 1984 Gillette a cumparat si Oral-B punandu-si serios amprenta pe acest segment de produse prin investitii masive in tehnologie si marketing. Acesta din urma a propulsat Oral-B in topul vanzarilor din Statele Unite si nu numai lansand prima periuta pentru copii sub licenta Star Wars in 1984. In acelasi an Braun, divizie separata a Gillette creeaza prima periuta electrica cu miscari pe 3 axe.

Ceea ce era de asteptat s-a intamplat in 1987 cand a fost lansata prima periuta in colaborare Braun si Oral-B, marcand un nou inceput de business. De aici marketingul si-a spus cuvantul ducand plasand Oral-B ca sub-brand al Braun si cucerind efectiv lumea cu produsele lor. Din 2001, capetele periutelor de dinti ii au pe Mickey Mouse, Winnie-the-Pooh si pe Buzz Lightyear prin semnarea unui nou acord cu Disney. Restul e business modern.